Bucuresti: Comunicarea consilii - cetateni, intre mimarea dialogului si "omnipotenta" politicului

	Irina Zamfirescu - coordonator proiecte "Buna guvernare" in cadrul ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei

    Relatia cetatean – consilier local este una de reprezentare. In acest context cei doi sunt, pe parcurul unui mandat de 4 ani, intr-o relatie contractuala descrisa  astfel: cetateanul are datoria de a vota si dreptul la o buna si justa administrare a orasului, iar consilierul are dreptul de a candida pentru aceasta functie si obligatia de a fi 4 ani angajat in slujba cetateanului.

    Exista totusi un mit conform caruia intre cele doua parti dialogul se sisteaza imediat dupa perioada de campanie si este reluat nu cu mult inainte de aceasta. Pentru a verifica validitatea acestui mit, Activewatch-Agentia de Monitorizare a Presei a creat un cadru metodologic care le-ar fi permis factorilor de decizie din administraţie să îşi evalueze onest şi liber propria activitate. Fără întrebări tendenţioase sau acuzatoare. Dimpotrivă, au avut ocazia să explice în detaliu cât de complicată este activitatea lor şi care le sunt opreliştile.

Insa, pentru ca acest dialog sa se intample, a fost necesara contactarea consilierilor locali. Iar acest lucru s-a dovedit un test in sine. Desi au fost trimise faxuri catre toate consiliile locale din Bucuresti (Consiliul General si consiliile tuturor celor 6 Sectoare), niciunul dintre consilierii intervievati nu a primit documentul trimis in atentia lor. Aceasta este o prima ruptura de comunicare intre consilier si cetatean.

Si acest lucru este cu atat mai grav in conditiile in care singura primarie, care are afisat pe web-site-ul oficial datele de contact al consilierilor, este Primaria Sector 6. Urmatoarea etapa a fost trimiterea invitatiei la dialog la sediile de partid. Singurul partid care a raspuns invitatiei noastre a fost PD-L (pentru Partidul Romania Mare si Partidul Noua Generatie Crestin Democrat datele de contact prezentate pe site nu mai sunt de actualitate). Consilierii locali intervievati, in proportie de 100%, au fost contactati prin surse neoficiale.

Si totusi au fost realizate interviuri cu 13 consilieri din Bucuresti (din totalul de 217 de consilieri din Bucuresti). Acest tip de responsivitate ne-a obligat sa revenim la configuratia initiala a raportului cetatean – consilier local: toti consilierii au reclamat lipsa de interes a cetatenilor cu privire la administrarea orasului. A fost invocata rata extrem de scazuta a persoanelor prezente la audiente, intalniri lunare obligatorii. Cu toate acestea, un singur consilier a putut sa ne spuna orarul si locul in care desfasoara audientele.

O serie de intrebari au primit raspuns identic din partea consilierilor – spre exemplu toti au admis haosul urbanistic din capitala. In ciuda bizarerie situatiei (acestia sunt forul ultim de decizie cu privire la aprobarea PUZ-urilor), factorul care a determinat acest haos este lipsa Planului Urbanistic General (expirat in 2010 si inca in faza de realizare). Pe de alta parte acordul unanim a vizat imixtiunea politica in ceea ce priveste dezvoltarea urbana.

    In cele ce urmeaza vom face o trecere in revista a interviurilor pentru fiecare dintre sectoare, cu accent pe problemele identificate pe parcursul interviurilor.

Primaria Sector 1: sedintele consiliului local sunt lunare si publice. Ciudat insa, desi accesul in cadrul acestor sedinte este liber si limitat strict de numarul de locuri din sala de sedinte, pentru ca un cetatean sa asiste la sedinta, trebuie sa depuna, in prealabil, o cerere scrisa la secretariatul consiliului si aprobata de acesta. 

In ceea ce priveste relatia cu celelalte consilii locale, aceasta este strict politica. Consilierul local intervievat a descris relatia dintre consilii intr-o relativa concurenta. In ceea ce priveste sistemul administrativ din Bucuresti, consilierul a reclamat imposibilitatea Primariei de Sector de a-si administra cladirile de patrimoniu din Sector.

Primaria Sector 2: sedintele de consiliu sunt, in marea majoritate, extraordinare. De la inceputul mandatului 2008 si pana in septembrie 2010 (momentul realizarii interviului), o singura sedinta a fost in regim ordinar. Astfel, aceste sedinte nu sunt anuntate public (pe parcursul unui an calendaristic, data niciunei dintre sedinte nu a fost anuntata online).

Mai mult, singura modalitate prin care a fost permis accesul a fost prin intermediul unor consilieri locali care au facilitat accesul in sala de sedinte, portarul invocand lipsa caracterului de sedinta publica. In ceea ce priveste documentatia din spatele ordinei de zi, consilierii intervievati sustin ca aceasta le parvine, in multe dintre cazuri, chiar in ziua sedintei.

In ceea ce priveste relatia dintre primarie si consilierii locali – acestia din urma reclama faptul ca, pentru orice solicitare catre aparatul tehnic, este necesara aprobarea domnului Primar (in acest context, interviul cu Arhitectul Sef al Primariei Sector 2 nu a putut fi realizat, in lipsa avizului de la domnul Neculai Ontanu).

In cadrul sedintelor de consiliu locale sunt invocate rezultate ale unor consultari publice, insa consilierilor le este refuzat accesul la aceste consultari. O particularitate a Sectorului 2 este existenta revistei Foisorul de Foc.

Aceasta revista este prezentata a fi revista Consiliului Local Sector 2, insa consilierii reclama ca au fost, in repetate randuri, chiar ei tinta unor atacuri politice in cadrul revistei. Mai mult, acestia sustin ca revista este, in fapt, un material de "propaganda" pentru Primarul Neculai Ontanu.

Primaria Sector 3: sedintele consiliului local sunt pur formale. Avand in vedere ca exista o majoritate covarsitoare PD-L (culoarea politica a Primarului), votul decurge rapid (sedintele dureaza in medie 30 minute).

Primaria Sector 4: Principala problema identificata de consilierul local a fost lipsa efectiva de interventie in ceea ce priveste avizarea PUZ-urilor – aceasta se face, in majoritatea cazurilor, in virtutea colectarii unor avize. Insa grija pentru institutie, pentru cladirile de patrimoniu nu este "fireasca" pentru adminstratia de-aici – administrativ s-a decis ca Primaria Generala este raspunzatoare de acesta.

In ceea ce priveste consultarea populatiei, conform spuselor consilierului intervievat (care este si viceprimarul Sectorului) exista o atentie deosebita a Primariei – pentru amenajarea spatiilor din Sector sunt consultati "de fiecare data" cetatenii. 

Cu toate acestea, conform raspunsului oficial dat de Primarie, in intervalul 2008-2010 primaria nu a facut nicio astfel de consultare. Poate si mai ingrijoratoare este declaratia Arhitectului Sef care claseaza drept "abuziva" norma care obliga proprietarul unui edificiu – monument istoric de a solicita un aviz pentru interventia asupra cladirii. Insa, ceea ce este cu adevarat grav, este abordarea arhitectului sef a problemei intrarii in legalitate – aceasta este solutia dezirabila avand in vedere ca "omul a investit niste bani".

Intrarea in legalitate este, in fapt, solutia gasita pentru acele imobile care au fost construite "dincolo" de autorizatia de constructie. Daca cele 4 etaje prevazute initial au fost suplimentate cu alte 3 solutia este, conform acestuia, de a reface autorizatia, nu de a repara prejudiciul adus comunitatii prin abuzul constructorului.

Primaria Sector 5 pare ca a disparut de pe harta administrativa a Bucurestiului. Primaria nu a raspuns niciunei solicitari in baza Legii 544, site-ul institutiei nu contine nicio informatie de interes public, iar ritmul de actualizare a paginii este de aproximativ 5 luni. In ceea ce priveste sedintele de consiliu, obligatorii si lunare, frecventa acestora este de una la 3 luni.

Timp de aproximativ un an am incercat sa aflam numele arhitectului sef. In urma realizarii interviului am inteles de ce aceasta informatie a fost imposibil de obtinut – consilierii locali banuiesc ca functia nu este ocupata de nimeni. Pe durata actualului mandat nu a fost prezentat spre aprobare niciun PUD, lucru care poate insemna ca nu exista o Comisie Tehnica de Urbanism in cadrul Primariei.

Mai mult, consilierii locali reclama faptul ca nu exista intalniri ale comisiilor de specialitate, astfel ca proiectele intra in discutie in cadrul sedintelor fara avizul acestor comisii. Avand in vedere componenta consiliului local – majoritar PSD + PNGCD – consilierii reclama lipsa de relevanta a votului si a argumentelor aduse de opozitie in cadrul sedintelor.

Unul dintre consilieri – cu mandat inca din 2004 – sustine ca nu a vazut niciodata proiectul de buget, acesta fiind totusi votat de majoritatea de mai sus in baza argumentului increderii in primarul Marian Vanghelie. Informatia a fost confirmata si de ceilalti consilieri locali intervievati.

Primaria Sector 6: dintre principalele probleme identificate de persoanele intervievate a fost enuntata lipsa de pregatire a consilierilor locali, procesul de dezbatere in cadrul sedintelor fiind grav afectat de lipsa de intelegere a unor consilieri locali a unor probleme de administrare a teritoriului.

Administrarea in actuala forma a Bucurestiului – cu sectoare si o primarie generala – creeaza ambiguitate si posibilitatea de derogare a responsabilitatilor. Consultarea publica se desfasoara sub forma informarii cetatenilor cu privire la administrarea domeniului public, fara a exista un proces real de comunicare a proiectelor anterior luarii deciziilor.

Primaria Generala a Municipiului Bucuresti: actualele mecanisme de avizare a PUD-urilor si PUZ-urilor aduc modificari majore Planului Urbanistic General. Preocuparea PMB pentru patrimoniul construit este, conform consilierilor intervievati, minima. Lucru care determina proasta gestionare a acestei problematici.

Nu exista proiecte cu finantare din fondurile structurale europene derulate de PMB. In ciuda faptului ca o serie de investitii importante pot fi finantate prin acest mecanism, majoritatea proiectelor majore initiate de PMB nu pot fi astfel finantate (spre exemplu proiecte care vizeaza exproprierile). Si aici exista o majoritate care, in unele dintre cazuri, impiedica procesul real de negociere si de votare al proiectelor.

Intr-adevar, procesul de analiza a consiliilor locale este unul incomplet in lipsa pozitiei tuturor partidelor politice implicate in proces. Unele dintre consilii arata mai bine decat altele conform acestei analize. Insa consilierii locali nu sunt la indemana cetatenilor. Am mentionat ca zona de provenienta a datelor de contact sunt sursele informale – prieteni care au prieteni cu rude care cunosc niste oameni. Aceste mecanisme sunt nefiresti pentru o democratie participativa si o administrare transparenta a domeniului public.

Bruma de informaţii şi destăinuiri pe care le-am colectat aici sunt doar vârful icebergului. Dacă ar fi să le luăm ca atare, dezvoltarea urbană este la pământ. Legislaţia în vigoare este respectată doar formal, adevăratele decizii fiind luate pe criterii strict politice. Aparatul administrativ, plin de compartimente şi birouri, este un paravan pentru incompetenţă şi incompatibilităţi.

Iar consilierii aleşi civic şi democratic nu au nicio legătură cu electorii. Contractul dintre cetăţeni şi aleşi pare să fi fost dizolvat, unilateral, de către cei din urmă, chiar din ziua numărătorii voturilor. Ambiguitatea pare să fie cea mai traficată monedă în actul guvernării locale şi are dublă utilizare.

O dată, în relaţia cu cetăţeanul şi comunitatea, care nu apar nici măcar în discursuri, darămite în organizarea unor consultări publice reale şi eficiente. Dar şi în relaţia cu competitorii politici sau cu superiorii din aparatul executiv. Nu de puţine ori, aparatul executiv este pus în mişcare sau ţinut în repaus tocmai de ambiţii politice. Asadar, suntem bombardati cu politica si total nerelevanti in formularea de politici.