Cât de transparent lucrează instituţiile publice clujene

Primăria Cluj-Napoca şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj au fost cele mai prompte la solicitări în ultimii patru ani. Ultimul raport privind liberul acces la informaţiile de interes public, dat publicităţii de Asociaţia Pro Democraţia (APD) şi Transparency International Romania, relevă faptul că autorităţile şi instituţiile publice din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest oferă cetăţenilor informaţiile publice mai repede decât o făceau în anul 2003.

Totuşi, progresele înregistrate nu conţin nimic spectaculos, creşterea fiind sub 1%. Studiul prezintă rezultatele monitorizării felului în care este implementată Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public la nivelul autorităţilor publice şi face parte din programul “O guvernare transparentă”.

Au fost testate performanţele a 15 autorităţi şi instituţii publice locale şi judeţene, iar de-a lungul procesului de monitorizare au fost adresate către aceste instituţii 120 de solicitări de informaţii de interes public.

Rapoartele de activitate se obţin greu

Capacitatea instituţiilor de a răspunde unor solicitări în baza Legii nr. 544 a fost testată prin adresarea unui număr de opt cereri fiecărei autorităţi publice în parte. Conform datelor, cea mai mică rată de răspuns, de 60%, s-a înregistrat în cazul cererii pentru “raportul anual al instituţiei pentru anul 2006”.

în fruntea solicitărilor, cu 93,3%, este clasată solicitarea prin care au fost cerute “informaţii referitoare la cererile de informaţii publice adresate instituţiei publice”.

Următoarele clasate, cu 86,6%, sunt cererile privind “procentul din bugetul instituţiei folosit pentru contractarea serviciilor de consultanţă şi expertiză” şi cele care solicitau “strategia instituţiei pentru perioada 2006-2008”.

ONG-urile au prioritate

Privit din punctul de vedere al mediei generale a ratei de răspuns, solicitările APD conţin un procent mai ridicat, de 80%, decât cel din cazul cetăţenilor, de 73,3%, ceea ce înseamnă că instituţiile sunt mai dispuse să pună la dispoziţia organizaţiilor non-guvernamentale informaţiile, decât cetăţenilor simpli.

De asemenea, la capitolul “răspunsuri complete”, rezultatul general al APD este de 79,7%, faţă de 74,2% la categoria persoanelor fizice. La nivel local, în cazul oraşelor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, primăriile oraşelorCluj-Napoca, Oradea şi Baia Mare au înregistrat o rată de răspuns de 100%, la polul opus situându-se Primăria Huedin, care nu a dat curs niciunei cereri din cele opt adresate pe perioada monitorizării.

Contactat telefonic, primarul din Huedin, Nicolae Chiş, a explicat că de vină pentru cele zero răspunsuri oferite la cele opt solicitări ar putea fi “informaticianul cel nou” al instituţiei.

“Poate că am neglijat aspectul ăsta, ce să zic altceva? Asta este, nu e tocmai o notă bună. încercăm să remediem situaţia şi ne pare rău că s-a ajuns aici. Ştiţi cum e, întotdeauna se aruncă vina în cârca primarului”, a declarat Chiş.

Finanţele răspund repede

La nivel judeţean, pentru autorităţile şi instituţiile publice avute în vedere pe parcursul celor patru ani de monitorizare, s-a constatat că cele mai ridicate rate de răspuns (100%) au fost înregistrate de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj, precum şi de Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Cluj.

Conform studiului, Regia Autonomă de Termoficare (RAT) Cluj-Napoca a răspuns la şase din cele opt cereri, dintre care doar trei răspunsuri erau complete, în timp ce Inspectoratul Şcolar al Judeţului Cluj, care a răspuns la cinci din opt cereri de informaţii publice adresate pe parcursul monitorizării, a înregistrat o rată de 62,5%.

Cu toate acestea, din explicaţiile directorului RAT, Emil Miron, a reieşit faptul că cele două solicitări la care instituţia nu a oferit răspunsuri vizau informaţii care nu aveau caracter public, ori informaţiile urmau a fi publicate ulterior direct de către instituţie. în anul 2003, rata de răspuns a autorităţilor şi instituţiilor monitorizate a fost de 75,9%, în timp ce în 2007 aceasta creşte la 76,7%.

Cu toate că progresele înregistrate la nivel de regiune nu sunt spectaculoase, creşterea fiind de 0,8%, studiul relevă că nici o instituţie publică monitorizată nu se află în situaţia unei descreşteri a ratei de răspuns. Instituţia care a progresat cel mai mult din perspectiva ratei de răspuns a fost Direcţia Generală de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Cluj, care a înregistrat o creştere a ratei de răspuns de 25%.

De asemenea, media timpului necesar pentru formularea unui răspuns la solicitările de informaţii publice în anul 2003 a fost de 10,4 zile lucrătoare, în timp ce în prezent aceasta a scăzut la 8,6 zile.

Ce cuprinde Regiunea de Nord-Vest

Regiunea de Dezvoltare 6 Nord-Vest a fost creată în baza Legii nr. 151/1998 prin asocierea voluntară a judeţelor Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj.

Regiunea are o suprafaţă de 34.159 km2, reprezentând 14,32 % din suprafaţa ţării. Cuprinde 6 judeţe, 35 de oraşe, din care 12 municipii, şi 386 de comune, iar numărul aşezărilor umane este de 1.908.