Vasile Mitrea, arhitect clujean: "Problema cu edilii e complexa. Nu au o viziune de perspectiva, se gandesc toti doar la mandatul lor"

	Arhitectul Vasile Mitrea

Reporter: Ce se va întâmpla cu domeniul urbanistic din Cluj-Napoca acum, după arestarea primarului Sorin Apostu, în condiţiile în care DNA spune că acesta a întârziat intenţionat eliberarea unor autorizaţii de construcţii?

Arhitect Vasile Mitrea: Problema cu edilii Clujului e mai complexă. Nu au o viziune de perspectivă, se gândesc toţi doar la mandatul lor propriu şi atât. Nu se uită la ce s-a făcut înaintea lor şi nici nu se gândesc la ce va fi făcut după ei. Lor li se poate reproşa faptul că au lăsat ca un cartier ca şi Bună Ziua să fie prost gândit, prost construit.

Lui Sorin Apostu i se poate reproşa că i-a lăsat constructori să facă ce le trece prin minte, fără să ţină cont de faptul că într-un cartier trebuie asigurată infrastuctura subterană. Şi mă refer aici la reţele electrice şi canalizări şi că trebuie străzi asfaltate şi cu dublu sens ca să poată intra Salvarea cu uşurinţă la orice bloc. A lăsat cartiere precum Bună Ziua sau diferite alte ansambluri rezidenţiale oarecum izolate, fără acces uşor şi periodic la mijloacele de transport în comun.

Reporter: Ce proiecte se mai fac acum, pe timp de criză?

Vasile Mitrea: Din fericire, criza ne-a temperat avântul. Acum e necesar să ne lăsăm răgazul de a analiza foarte serioasă ce am făcut bine şi ce am făcut prost în Cluj, pentru că dacă n-o vom face şi nu vom face un plan cu bătaie lungă pentru 10, 20, 30 de ani, riscăm să ducem Cluj-Napoca într-o situaţie fără ieşire, să-l transformăm într-un oraş abandonat de investitori, cum este oraşul monoindustrial Petroşani, spre exemplu.

Reporter: Care credeţi că a fost proiectul ţinut în loc de primarul Sorn Apostu, care în opinia dumneavoastră ar fi trebuit pus în practică deja?

Vasile Mitrea: Centrul Cultural cu Filarmonica este cel mai tergiversat proiect. A fost nevoie de 1.500 de semnături ale cetăţenilor pentru ca Filarmonica să nu se facă în Parcul Central. Un centru cultural nu trebuie înghesuit într-o cazarmă şi nici nu trebuie distrus un spaţiu verde precum Parcul Central pentru construcţia lui.

Cel mai potrivit loc pentru acest centru cultural era amplasamentul actual al Stadionului Cluj Arena. Acolo nu sunt spaţii de parcare pentru 30.000 de locuri, cât are stadionul, şi parcul va fi distrus inevitabil din cauza asta, dar ar fi suportat un centru cultural cu o capacitate redusă şi cu evenimente de altă factură.

Reporter: Ce ar trebui să se facă pentru atragerea turiştilor la Cluj?

Vasile Mitrea: La Cluj, nu există o viziune de ansamblu legată de divertismentul necesar populaţiei şi turismului cultural. Ar trebui să avem băi şi parapantă la Someşeni, tir şi echitaţie la Cluj sau în orice zonă apropiată, iar cluburile de tipul Bamboo, făcut fără studii de piaţă, să fie istorie.

Reporter: Cum vedeţi zona industrială a Clujului?

Vasile Mitrea: În 1989 Cluj-Napoca avea 4.000 de hectare intravilan, dar primarul Gheorghe Funar a dat enorm de multe terenuri pentru construirea aproape gratuită de biserici, bănci şi benzinării. S-au mai adăugat în Planul Urbanistic General din 1998 alte 2.000 de hectare care nu au fost viabilizate. Apoi s-au mai dat 400 de hectare pentru cartierele Lombului şi Tineretului.

În Europa nu se pun în planul urbanistic terenuri care, neechipate edilitar, cu cât ne întindem mai mult, cu atât gestionăm mai greu terenul pe care îl avem la dispoziţie. În ce priveşte terenurile industriale, pot spune că Legea 834 din 1991 prevede că fabricile trebuie să aibă în proprietate doar terenul aferent numărului de muncitori şi producţiei reale aferente, dar la noi fabricile s-au împroprietărit cu terenuri latifundiare absolut nejustificat.

Mai multe in Adevarul.